Di Mimoza Agastra
Nello sforzo di ognuno di dare il meglio di sĂ©, ciĂČ che resta Ăš la parola o il gesto per cui riversa lâanima, lâemozione, la passione. Troviamo questo sforzo in ogni poeta, in ogni creatore o artista, ma ciĂČ che trovo unico in questa donna artista, poetessa, scrittrice e tessitrice di parole, che trova un posto dentro e fuori i confini della sua nazionalitĂ Ăš: la simbiosi con gli elementi di natura.
Ă come se in un mondo lontano dal nostro, sembra quasi che si ponesse allâantitesi di questa realtĂ per dirci: âLa mia magia sta nella semplicitĂ â.Una donna sognatrice che spiritualizza ogni oggetto, parla e tocca le loro anime vestendole di incarnazione. Diciamo che questa donna-natura, ha stretto un patto con se stessa per trovare la sua felicitĂ nella sua genesi, dove la ricompensa di ogni lavoro Ăš fatto e realizzato senza condizioni.
Sembra che non si aspetti nulla in cambio, dona semplicemente la sua libertĂ , il sogno, lâamore, la modestia che non si ferma perchĂ© gli elementi della natura sanno solo moltiplicarsi.Hai notato che recentemente il suo nome e la sua creativitĂ sono diventati un fenomeno? La sua creativitĂ viene scritta e analizzata, vengono espresse riflessioni, opinioni affascinanti su di lei, impressioni e tendenze per spiegare il motivo del suo ritorno a fenomeno stimolante, mentre viene coltivata tra poeti e creatori che la glorificano come figura.
Senza volerla glorificare, la considererei la âFata Letterariaâ degli adulti, perchĂ© ha una capacitĂ ammaliante nei suoi versi.Quando leggi i suoi testi, senti il ââsibilo, senti la melodia e i suoni della natura, il tocco, lo sbuffo che allontana le tue reazioni emotive, ti fa girare la testa e ti inebria nel profumo dellâamore, ti fa godere da protagonista e ti dona il privilegio di essere un sogno allâinterno di una realtĂ . Questa Ăš la specialitĂ della sua abilitĂ nel perseguitarti nella tua realtĂ come per dirti che tutto intorno a te Ăš bello, colora semplicemente la tua anima con una varietĂ di sentimenti, riempila di note musicali per ammorbidire le tue ribellioni spirituali.
Anche se ho letto da qualche parte che il suo cuore ha sofferto per lâamore, fino alla forza e alla metamorfosi dellâamore:âSorgono giorni trascorsi, tormentatiEppure pieni di te Oh, morire come il mareâ!Il suo cuore Ăš pieno, non câĂš spazio per la tristezza, ma per le canzoni dellâanima. Non voglio smettere di contare le sue opere o tipologie letterarie, perchĂ© una Fata non potrĂ mai contare le cose buone che fa, poichĂ© con le sue spruzzate di gentilezza diffonde lâottimismo e lo spirito cooperativo che nasce da unâanima poetica, nutrita da un ossigeno puro che respira la corda e la rende libera: âsono il mare, se in me ti perdiâSa essere infinita.
Non posso restare senza menzionare un altro fatto, che forse questa sua magia ha incuriosito molti traduttori a donare la propria creativitĂ ai lettori, per gustarla meglio nella loro lingua madre, nonostante la poesia come lingua madre abbia quella dellâanima. . Il suo spirito oggi parla in tante lingue, diffonde messaggi di speranza, di luce, di ottimismo. Mi sento orgogliosa di scrivere di una poetessa che Ăš anche nostra vicina, dove le radici delle sue origini si possono incrociare con quelle albanesi.
La storia ci ricorda che una parte di noi in Italia mantiene ancora viva e compatta la lingua, la cultura, la fede, i costumi, chiamandoli con lâantico nome di ArbĂ«resh gli Albanesi dâItalia, che si stabilirono prevalentemente nel Sud Italia.Personalmente sono dellâopinione che poeti e scrittori non abbiano nazionalitĂ . Appartengono a tutti.Maria Tersa Liuzzo Ăš italiana, greca, albanese⊠appartiene ad ogni nazione in cui si legge la sua creativitĂ .
âââââââââââââ
Mimoza Agastra:
Liuzzo, krijimtaria dhe ngjyrimet e penës së saj
Në përpjekjet e kujtdo për të dhënë nga vetja më të mirën, ajo që mbetet pas është fjala apo vepra për të cilën ai derdh shpirtin, emocionin, pasionin.E gjejmë te çdo poet këtë përpjekje, te çdo krijues, apo artist, por ajo çka unë gjej unike te kjo grua artiste, poete, shkrimtare, apo endëse e fjalës që gjen vend brenda dhe jashtë kufinjve të nacionalitetit të saj është: Simbioza me elementët e natyrës.
Ajo është si në një botë larg kësaj tonës, gati gati duket sikur qëndron si antitezë e këtij realiteti për të na thënë: Magjia ime qëndron, te thjeshtësia.Një grua ëndërrimtare që e shpirtëzon çdo objekt, flet dhe i prek shpirtin duke i veshur me mishërim. Thua kjo grua-natyrë, ka bërë pakt me veten që ta gjej lumturinë e saj në zanafillën, atje ku shpërblimi i çdo vepre kryhet e realizohet pa kushte.Duket sikur ajo spret asgjë në këmbim, thjesht jep nga e saja lirshmëri, ëndërrim, dashuri, modesti që s ndalet sepse elementët e natyrës dinë vetëm të shumfishohen.
E keni vĂ«nĂ« re, qĂ« kohĂ«ve tĂ« fundit emri dhe krijimtaria e saj Ă«shtĂ« kthyer nĂ« njĂ« fenomen? Shkruhet dhe analizohet krijimtaria e saj, shprehen refleksione, opinione magjepsĂ«se rreth saj, impresione e tendenca pĂ«r tĂ« shpjeguar arsyen e kthimit tĂ« saj nĂ« njĂ« fenomen inspirues, ndĂ«rkohĂ« qĂ« lĂ«vrohet mes poetĂ«sh e krijuesish qĂ« syresh e himnizojnĂ« si figurĂ«.Pa dashur ta glorifikoj, do ta konsideroja âZana e LetĂ«rsisĂ«â pĂ«r tĂ« rritur, pse ajo ka aftĂ«si pĂ«rhumbĂ«se nĂ« vargjet e saj.Kur lexon lirikat e saj, ndjen fĂ«rshĂ«rimat, tingujt melodinĂ« e zhurmat e natyrĂ«s, prekjen, puhizĂ«n qĂ« tĂ« largon pĂ«rskuqjet emocionale, morrnicon dhe tĂ« deh nĂ« parfumin dashuror, tĂ« le tĂ« shijosh protagonizmin dhe privilegjin e tĂ« qenurit njĂ« Ă«ndĂ«rr brenda njĂ« realiteti.
Kjo është veçanti e mjeshtërisë së saj të të përhumbë në realitetin tënd si për të të thënë që është e bukur gjithçka rreth teje, vetëm ngjyrose shpirtin me larmi ndjenjash, mbushe me nota muzikore që të të zbuse rebelimet shpirtërore.
Edhe pse diku lexoja qĂ« zemra e saj ka vuajtur nga dashuria. (Pse ka zemra qĂ« skane vuajtur nga e tille plagĂ«, sâmund tâi ndodhĂ« ndryshe njĂ« shpirtndjeshme si ajo), (kjo njĂ« e dhĂ«nĂ« e lexuar rastĂ«sisht nĂ« internet), ajo sĂ«rish beson te forca dhe metamorfoza e dashurisĂ«:Lindin ditĂ« tĂ« shkuara tĂ« mundimshmePor megjithatĂ« pĂ«rplot me tyOh, tĂ« vdesĂ«sh si deti!Zemra e saj plot, ska vend pĂ«r trishtim, vecse pĂ«r kĂ«ngĂ« shpirti.
Nuk dua të ndalem të numëroj veprat apo tipoligjitë letrare të saj, sepse një Zane asnjëherë nuk i numërohen dot të mirat që bën, pasi ajo me spërklat e saj të mirësisë, shpërndan optimizmin dhe frymën bashkëpunuesë që buron nga një shpirt poetik, ushqyer nga një oksigjen i pastër që frymon vargun dhe e lëshon atë të lirë:Jam deti, nëse me mua humbetAjo di të jetë pafundësi.
Sâmund tĂ« rri pa pĂ«rmendur edhe njĂ« fakt tjetĂ«r, qĂ« ndoshta kjo magji e saj i ka intriguar shumĂ« pĂ«rkthyes tua dhurojnĂ« krijimtarinĂ« e saj lexuesve, pĂ«r ta shijuar mĂ« mirĂ« nĂ« gjuhĂ«n mĂ«mĂ«, megjithĂ«se poezia si gjuhĂ« mĂ«mĂ« tĂ« sajĂ«n ka atĂ« tĂ« shpirtit.Shpirti i saj sot flet nĂ« shumĂ« gjuhĂ«, shpĂ«rndan mesazhe shprese, drite, optimizmi.
Ndihem krenare pĂ«r mĂ« tĂ«pĂ«r tĂ« shkruaj pĂ«r njĂ« poete qĂ« Ă«shtĂ« edhe fqinje e jona, ku rrĂ«njĂ«t e origjinĂ«s sĂ« saj mund tĂ« kryqĂ«zohen me ato shqiptare.Historia na kujton qĂ« njĂ« pjesĂ« e jona ne Itali ruan ende tĂ« gjallĂ« dhe kompakte gjuhĂ«n, kulturĂ«n, besimin, zakonet duke i quajtur ShqiptarĂ« tĂ« ItalisĂ« me emrin e lashtĂ« ArbĂ«resh, qĂ« u vendosĂ«n kryesisht nĂ« Jug tĂ« ItalisĂ«.Personalisht jam e mendimit qĂ« poetĂ«t e shkrimtarĂ«t, sâkanĂ« nacionalitet. Ata i pĂ«rkasin tĂ« gjithĂ«ve. Maria Tersa Liuzzo Ă«shtĂ« sa italiane, greke, shqiptare⊠ështĂ« e çdo kombi ku lexohet krijimtaria e saj/AlbSpirit.com
